Melancolia își așază stările în firile găsite să le ofere adăpost, să le adauge și să îi accepte reprezentările, toate feluri firești de a se impune în urma acestor pătrunderi, iar mai departe caută să rămână definitiv pe aceste poziții cucerite și puse pe hărțile
Un fotograf și o jurnalistă de investigație vin într-o comună din Ardeal, lângă Cluj, ca să investigheze misterul dispariției unui sat întreg. Pur și simplu toți locuitorii unei mici așezări rurale și-au făcut bagajele și au dispărut în neant, soți, soții și copii, părăsindu-și subit
Cuvintele supraveghează și asigură disoluția oricărui corp încăput în textul alcătuit de ele, și tot cuvintele acceptă și coordonează această continuă și devenită firească descompunere, fiecare dintre transformările încăpute în procesele lor și mutate în structuri nefirești dar care pot umbla și călători astfel alcătuite,
Omar cel orb, romanul Danielei Zeca, apărut în anul 2012 la Editura Polirom (Premiul Cea mai îndrăgită carte a anului), introduce cititorul, de la primele pagini, într-o atmosferă de basm. Autoarea nu se grăbește să spună povestea. Totul se mișcă lent în lumea căldurii năucitoare
Există întotdeauna un loc prin care se poate intra într-un corp, într-o zonă care altfel nu poate fi observată în adâncime, ale cărei structuri ce alcătuiesc dedesubturile și esențele lor nu ar putea fi înțelese și realcătuite. Acel loc din corpul unui text este astfel