Tag Archives: Gabriel Liiceanu

„Despre destin. Un dialog (teoretic și confesiv) despre cea mai dificilă temă a muritorilor” – Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu (fragment)

Despre roata destinului, urzeala sorții și chipurile neașteptate ale ursitei se vorbește și se scrie de când lumea. Vechi și noi, culturile și civilizațiile dau înțelesuri tulburător-obscure acestor forțe nevăzute care par să conducă din umbră viețile oamenilor. Ce este, până la urmă, destinul? O

Volumul „Nu striga niciodată ajutor”, de Mircea Cărtărescu și o prezentare a următoarelor apariții editoriale de Gabriel Liiceanu deschid toamna la Editura Humanitas

Marți, 22 septembrie, de la ora 19.30, vă invităm la o întâlnire online&live cu Mircea Cărtărescu și Mirela Nagâț despre cele „o sută de poeme, o sută de fețe ale singurătății“ din volumul Nu striga niciodată ajutor. În deschiderea serii, Gabriel Liiceanu va prezenta noutățile

simona preda

„Isus al meu”: libertate, umilitate, iubire

De la început se cuvine să fac precizarea că nu este o cronică de carte, nu-mi arog vreun ochi critic asupra volumului – „Isus al meu” (Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2020) – nu supun discuției  modul în care a fost împărțit pe capitole, taxonomiile, inserarea în

„Isus al meu”, de Gabriel Liiceanu (fragment)

Pentru cititorul evlavios, această carte e scandaloasă. Habotnicul trebuie s-o evite cu orice preț. Ateul nu va fi satisfăcut. Cititorul instalat în certitudini va fi tulburat. În alt secol, ar fi fost socotită eretică și pusă pe foc. Dar cel ce trăiește paradoxurile și nedumeririle