cinci

mi-am apropiat, într-o doară, obrazul de obrazul tău și i-am simțit parfumul pufos

pielea ta translucidă lucea într-o lumină albă, ca aceea de os

corpul îți vibra datorită atingerilor degetelor mele, iar vibrația lui urca până aproape de stele

degetele erau impregnate de culori și lăsau dâre pe pielea ta

buricele lor desenau un curcubeu care dansa și care striga

urmele de culori se revărsau pe podele și în ele erau fragmente de urme de pași

urmele de călcâie ieșeau în relief ca o mică umflătură sacră

una de neatins, una care poartă în ea desenul discret al fiecărui pas memorat de apă

degetele mele mângâie desenul de pe ceafă, micuța pasăre și zborul ei

pasărea cu aripile deschise tresare și face un ocol să găsească un nor

mâna coboară pe gât, degetele fac salturi mici pe oasele ieșite ale șirei spinării

umerii se strâng ca într-un fel de îmbrățișare

buzele care sărută obrazul simt discret mirosul de sare

degetele se arcuiesc și coboară încet pe curbura concavă

pielea ta se răsfrânge în ochii deschiși ca să vadă

degetele s-au desprins și cuprind umărul drept

răsucirea ta înceată este pasul corect al cunoașterii

corpul tău ajunge în vecinătatea simțurilor mele și absoarbe discret

părțile moi și părțile tari, iar oasele cântă valsul lor desuet

ochii așteaptă ca privirile mele să se așeze în ale tale

lumina ochilor mei așteaptă strălucirea ochilor tăi

între noi nu mai este loc, peste noi cad tot felul de picuri dar și foarte multe petale

toate se așază și memorează urmele trecerii tale

șase

în umbra ochilor tăi am văzut strălucirea aceea discretă

irisul lor era ca un smalț întărit și lucios

ca un zgomot electric

unul scris în formule și criptat într-un vis

apropierea înseamnă un gest aromatic

crud și amar, cu iz analgezic

m-am așezat și am încercat să înțeleg

înfrângerile nopții, zbaterea lor

iar mai departe mi-am propus

ca la fiecare trecere prin apropierea ta

să îți propun această mângâiere

---

Gabriel Enache – n. 1971, Târgoviște

studii: Facultatea de Litere și Comunicare, Jurnalism, Universitatea București

colaborări și activitate: radio, edituri, publicații

editor: Logos, Indagatoris

nu știu dacă sunt mai bun publicist decât scriitor, sau mai bun scriitor, decât publicist. sunt așa cum trebuie și cum se cade: nici așa, nici altminteri(I.L. Caragiale).

sunt, în continuare și mai departe: cititor, căutător, explorator (indagatoris, lat.), cam așa.

despre toate acestea și despre tot ce se întâmplă atunci când încerc să le lămuresc, scriu și povestesc în continuare. cu cuvintele mele.