Editura Polirom vă oferă un fragment din romanul Clovnul de Iulian Ciocan, apărut de curînd la Editura Polirom.

„Latura burlescă a Răului la concurență cu derizoriul, din care se naște angoasa, este specialitatea lui Iulian Ciocan, căpătînd noi înfățișări prin interpretarea mitului faustic, cu toate avatarurile sale rusești, în Moldova eternă, în Chișinăul cunoscutului primar Denis Cartof: rolul lui Mefisto este jucat de un Clovn dispus să cumpere păcate de la amatori, iar Cimpanzeul sau Marele Oligarh, alias Coordonatorul guvernării, poate fi o altă grimasă a Clovnului. Nu există însă redempțiune, cerurile nu se deschid decît pentru a mai lăsa să treacă cîte un stol de ciori, invadînd încet, în ralanti, dar sigur, întreaga metropolă. Cîți dintre muritori sînt pregătiți?” (Dan Gulea)

Fragment

„Era o vară toridă și profesorul era în concediu de odihnă. În arșița după-amiezii, în văzduhul fierbinte al urbei, ciorile croncăneau anemic și leșinau, căzând pe acoperișurile încinse ale caselor sau pe străzile prăfuite. Valeriu Frecăuțan nu mai văzuse niciodată atâtea ciori în Chișinău. Puteai să zici că orașul se confrunta cu o adevărată invazie de păsări negre. Uneori se oprea îndelung în fața ușii turnante a farmaciei Victorița, înghițea în sec, se ducea într-un parc de lângă casă, se așeza pe una din băncile cu nenumărate scrijelituri și se lua cu gândul. Derula toată întâmplarea ca pe un film, analiza fiecare episod și se convingea tot mai mult că îndărătul gesturilor și vorbelor „Clovnului“ era ceva extrem de nesigur și primejdios.

Nu, omul cu ochi mici-cenușii nu părea să fie director al unei instituții serioase. Felul în care era îmbrăcat – sandalele albe-scâlciate, șapca de baseball, tricoul cu imprimeu AC/DC – te ducea cu gândul mai curând la un șarlatan insolent. Numai că un șarlatan, dimpotrivă, ar fi trebuit să se îmbrace elegant, pentru a induce în eroare oamenii… Valeriu Frecăuțan nu înțelegea nimic. Simțea doar că e ceva putred la mijloc, că făcuse o greșeală teribilă. Într-o zi, în timp ce reflecta, moțăind, pe o bancă din parc, avu senzația că ochii misteriosului „Clovn“ îl sfredelesc până la suflet. Sări brusc de pe bancă și se uită primprejur. Nu era însă nimeni prin preajmă și se așeză, abătut, dar fu străbătut imediat de o nouă revelație: „Clovnul“ și alozaurul din tabloul imens aveau aceeași strălucire vicleană în priviri! Da, acum își dădea seama că lucirea intensă din ochii „Clovnului“ se mutase parcă în ochii alozaurului pictat sau poate că… era invers. De fapt, ochii „Clovnului“ erau leit ochii prădătorului! Ptiu, drace! Ce putea să însemne asta?

În dricul nopții, chinuit de insomnie, ieși pe balcon ca să prindă o adiere răcoritoare și să-și mai abată gândurile. Ajunsese până-ntr-acolo încât admisese că „Clovnul“ era un spirit rău, malefic. Cum putuse să fie atât de imprudent? Lucrurile luau, în mintea lui obosită, proporțiile unui dezastru. La un moment dat, liniștea nopții fu spintecată de vocile răstite ale unor boschetari care nu puteau împărți resturile de mâncare din tomberonul curții. Valeriu Frecăuțan se aplecă peste balustrada balconului, să vadă încleștarea dintre boschetarii flămânzi și poate să-i cheme la ordine. În aceeași clipă, o cioară – revigorată de dispariția soarelui dogoritor și pitită în crengile plopului din dreptul balconului – croncăni strident, speriindu-l de moarte pe profesor. Valeriu Frecăuțan scoase un țipăt ascuțit și se răsturnă peste balustradă. Corpul i se înfipse în capota unui automobil parcat aiurea în curte. Alarma mașinii începu să behăie din răsputeri, făcându-i să spele putina pe boschetarii certăreți.”

Iulian Ciocan, născut pe 6 aprilie 1968 la Chișinău, Republica Moldova, este prozator, publicist și critic literar. Comentator al postului de radio Europa Liberă. Romane publicate: Înainte să moară Brejnev (Editura Polirom, 2007; ediție cehă la Dybbuk, 2009; ediție engleză la Dalkey Archive Press, 2020; ediție sîrbă la Sluzbeni Glasnik, 2021; în curs de apariție ediția italiană la Bottega Errante); Tărîmul lui Sașa Kozak (Editura Tracus Arte, 2011; ediție slovacă la Kalligram, 2015; ediție franceză la Belleville, 2017, Premiul Coup du Cœur la Salon du Livre des Balkans); Iar dimineața vor veni rușii (Editura Polirom, 2015; ediție cehă la Dybbuk, 2021), Dama de cupă (Editura Polirom, 2018; ediție franceză la Belleville, 2019; nominalizare la Premiul Jean Monnet, 2020; ediție bulgară la Foundation for Bulgarian Literature, 2019; ediție cehă la Dybbuk, 2020; ediție olandeză la Pegasus, 2020). A publicat proză în reviste și antologii din SUA, Germania, China, Cehia, Bulgaria, Belgia și Brazilia. Invitat la New York, la festivalul PEN World Voices (2011) și la Noaptea Literaturii, Amsterdam (2016). În 2018 a publicat, la Editura Muzeelor Literare Iași, Povestea lui Nicolae Gane.