Când, cât și în ce fel v-a vorbit pentru prima dată mama dumneavoastra despre primele decenii ale instaurării comunismului în România ? Mai întâi, trebuie să vă spun că în multe privințe, părinții mei au fost indisociabili. Nu pot spune că mama mi-a vorbit. Au vorbit
În momentul în care am terminat de citit romanul „Povestea asta este despre Sarah” (Humanitas Fiction, 2019), senzația pe care am avut-o a fost aceea de cameră de ecou a unei stări de pasiune. De la ce a plecat acesta? Ce te-a inspirat? Am avut
Spui că „scrisul e o necesitate pasionantă, e dragoste”. Când ai început să scrii? Cînd eram mică, înainte de vîrsta de șapte ani. Scriam, cu litere mari, de tipar, niște prostioare pe care le credeam poezii. Ca majoritatea copiilor, de altfel. Am continuat cu ele,
Ai publicat de curând volumul „Din mărturiile unor contemporani la făurirea României Mari” (Karta-Graphic, 2019). Ce te-a determinat să aduni la un loc toate aceste texte? De la ce idee a pornit această carte a ta? Cartea asta s-a scris singură, cum spun mulți scriitori
Într-o parte dintre romanele dumneavoastră, acțiunea are loc în zona Neamțului, cea în care v-ați născut? De ce? Mi-era foarte comod imaginar să plasez evenimente aici și-n împrejurimi, pentru că locurile îmi sunt foarte familiare. E un spațiu bogat în mitologie și istorie, e generos