aşa cum e jarul
omul stă într-un țipăt
tăiat de un altul
tot fără piele
rugul dintre brațe din umeri apoi din capul
în fine aprins
vâlvătaia lui nu este afară decât lumânare tăcută
una care s-a scurs ca și dansul băiatului
lipit de dansul prietenei lui
dacă noaptea i-a înconjurat cu alți tineri
luminat de o piele mocnită
niciunul nu știe marginea când dă de miros
sau e doar o flacără
ghemuită
Andra Elena Toader, Mavi Serian, Tullia Ciotola, Florin Popescu, Daniel Ciobanu, Ionuţ Cosmin Popescu, Ionuţ Maior, Adrian Popa…
(Viorica Răduță, din volumul Arsura umblă după trup, Editura Next Page, 2018)
VIORICA RĂDUȚĂ debuteaza cu volumul de versuri Patimi dupa mine in 1998. Urmează: Lipsa la psalmi (2000), Al 13-lea Iov (2003), Cind amintirile, corpuri subtile (2007), Viața de apa de uscat (2008), Cam toti murim (2010), Mama întreabă daca stau pînă seara (2013). Publica romanele: Înainte de exod (1998), Irozi (2001), Hidrapulper (2007), In exod (Cartea Românească, 2008), Mamamea moarte (2008), In doua lumi (Cartea Românească, 2013); , Orașul închis (Polirom, 2017),volumele de eseuri: Graalul fara Graal (2002), Interpolari și interpolari (2007). Colaborări cu poezie, proza, cronici la Revistele Acolada, Ateneu, Argeș, Familia, Luceafărul, Prosaeculum, Spatii Culturale, Viața Românească etc. Membra a USR, filiala București.