All posts by Alina Gherasim

„Grădinarule, tu cine ești?” (fragment)

Mintea Evei aducea și alte imagini din trecut. Femeia le privea ca pe un film mut, zâmbea, se strâmba, clipea des. Brățările reveneau. Erau atât de frumoase, Evei i-au dat lacrimile. Noian, vine de la Noe. Și-a adus aminte și de plictiseala care o cuprindea

Nimic din ce a fost nu va mai fi la fel…

Ziua toridă se stinge trandafirie în apus, luna plină e grăbită să apară. Pe cer distanțele sunt clipe. Dumnezeu este o apă limpede curgătoare. Pe câmp se văd paiele rămase palide și triste de la atâta așteptare, o să prindă o altă formă, un paralelipiped

O lume fără femei!?

71. În largul oceanului vaporul care cutezase să spargă valurile se scufunda lăsând la suprafața apei tulburate câteva vârfuri ca niște cuțite, rugina se scursese în urma lui ca o dâră a unui Leviatan rănit. Insula la asfințit le privea din urmă pe toate femeile

Eliza

Eliza a lăsat ochii în tricoul de pe care Mickey Mouse o privea cu mutra lui nostimă și pusă pe șotii. Nu-l mai purtase de multă vreme și parcă celebrul personaj o mustra. Lasă tablele Elizo, viața-i scurtă! Pe ușă a intrat o fată pe

Viitorul mirosea a furtună

Unde e sufletul, unde se ascunde, de ce nu mai doare, se întreba bărbatul, ceilalți trei adormiseră ca vrăjiți, se apropia încă o noapte nu se știa ce o să aducă, ecouri ne mai auzite, particule de praf se depuneau pe pielea care începuse să