Miercuri, 30 iunie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Aceeași mare de Amos Oz, recent apărut în traducerea Marlenei Braeșter în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu. Una dintre cele mai fascinante cărți ale lui Amos Oz, Aceeași mare  este o polifonie de voci și povești febrile despre haos și ordine, despre dragoste și erotism, loialitate și trădare. Un lung poem care se citește ca un roman – sau poate un roman care se citește ca un poem.

Participă: Marlena Braester, traducătoarea cărții, Elena Lazăr și criticii literari Tania Radu și Dana Pîrvan. Lectura: Maia Morgenstern. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

„Am scris această carte cu tot ceea ce am. Limbaj, muzică, structură… Dintre toate, mi-e cea mai apropiată. Aproape de mine, aproape de ceea ce am dorit întotdeauna… Am mers cât de departe am putut.“ – Amos Oz

„Acest text hibrid refuză să urmeze canoanele epice ale romanului, impunându-ne norme noi, surprinzătoare. Dar să nu ne lăsăm dezorientați, ci să ne permitem să ieșim din albia așteptărilor noastre de cititori. Parcurgând rândurile care se metamorfozează neîncetat pentru a lăsa proza aparent naivă să ne conducă brusc spre versuri cu tainice inflexiuni, și care la rândul lor se aștern din nou liniștitoare în epic, parcă am asculta vocea unui menestrel peregrin, recitând în piața unui oraș medieval, acompaniat din când în când de sunetele unei viele, harpe, unui psalterion sau flaut. Pentru a completa un sens îndepărtat sau o emoție nestăpânită, ca o respirație tăiată, recitativul epic lasă loc tonalității poetic învăluitoare a incantațiilor. Ascultăm și tăcerea care plutește când un rând sau un vers s-au întrerupt: o invitație de a continua să urmărim ce se petrece când spațiul real și spațiul imaginar se întretaie sau se suprapun. Căutări nesfârșite, depărtări învăluitoare, voci însingurate, moartea prezentă în viața de zi cu zi, ecourile unor tristeți care își răspund de pe un meridian pe altul; și marea cu prezența ei de basso continuo, ritmând adâncimi poetice.“ – Marlena Braester

Albert tocmai și-a pierdut soția, pe Nadia, în urma unui cancer ovarian. Fiul lor, Enrico, fuge în Tibet, încercând să se regăsească; Dita, iubita lui Enrico, se va muta pentru o vreme la Albert – se poartă ca o fiică, dar Albert se simte atras de ea; Bettine, o contabilă pensionară, încearcă să îl consoleze pe Albert. Amos Oz însuși devine personaj – primește telefoane de la cei ale căror destine le pune în scenă, este criticat pentru portretele pe care ni le oferă. Nimic nu e linear în această narațiune poetică: timpul se multiplică, linii narative paralele se desfășoară în registre și pe meridiane diferite, într-un joc de umbre și lumini, zi și noapte, se continuă, se întretaie, cei de pe un meridian pândesc orele de pe alt meridian. Fiecare rând poate deveni o unitate, sau un val, sau poate provoca o avalanșă a epicului.

Video-prezentarea romanului Aceeași mare de Amos Oz, realizată de Marlena Braeșter, traducătoarea romanului, poate fi urmărită aici.

Evenimentul va fi transmis pe pagina de noastră de Facebook – Humanitas Fiction – și pe #HumanitasYouTube: https://bit.ly/Humanitas-YouTube. Înregistrările audio vor fi ulterior disponibile pe paginile podcast ale Grupului Humanitas: Spotifyhttps://spoti.fi/3pdxUCI, Apple https://apple.co/2RnzcP6, Google https://bit.ly/3d0ZgHx, Soundcloud: https://bit.ly/Humanitas-Soundcloud și Deezerhttps://bit.ly/3cxg091.

AMOS OZ (4 mai 1939–28 decembrie 2018), cel mai important prozator și eseist israelian, s-a născut la Ierusalim, părinții săi fiind originari din Polonia și Rusia. La 15 ani s-a stabilit în kibbutzul Hulda, unde a fost și înmormântat. După absolvirea Facultății de Filozofie a Universității Ebraice din Ierusalim a revenit în kibbutz, unde a practicat agricultura și a predat la liceul local până în 1986, când s-a mutat cu familia în orașul Arad, iar din 2014 a locuit la Tel Aviv. Primul său volum de povestiri, Acolo unde urlă șacalii, a apărut în 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). În 1967 a luptat în Războiul de Șase Zile, iar în 1973 a participat la Războiul de Yom Kippur. După succesul internațional al romanului Soțul meu, Michael (1968; Humanitas Fiction, 2013, 2017), a continuat să publice cărți de ficțiune: Până la moarte (1971), Atinge apa, atinge vântul (1973), Muntele Sfatului Rău (1976; Humanitas Fiction, 2012), Sumki (1978; Humanitas Fiction, 2014, 2019), Odihnă desăvârșită (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagră (1987; Humanitas Fiction, 2012, 2019), Să cunoști o femeie (1989; Humanitas Fiction, 2015), Fima (1991; Humanitas Fiction, 2017), Să nu pronunți: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subterană (1995; Humanitas Fiction, 2013), Aceeași mare (1999; Humanitas Fiction, 2021), Poveste despre dragoste și întuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008, 2016, 2020), Deodată în adâncul pădurii (2005; Humanitas Fiction, 2017), Rime despre viață și moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009), Scene de viață campestră (2009; Humanitas Fiction, 2011), Între prieteni (2012; Humanitas Fiction, 2014, 2020), Iuda (2014; Humanitas Fiction, 2016). A semnat de asemenea eseuri: Cum să lecuiești un fanatic (2006; Humanitas Fiction, 2011, 2016), Dragi fanatici (2017; Humanitas Fiction, 2018), Evreii și cuvintele (împreună cu Fania Oz-Salzberger, 2012; Humanitas Fiction, 2015) și volumul Din ce este făcut un măr? Convorbiri cu Shira Hadad (2018; Humanitas Fiction, 2020). Opera lui Amos Oz este tradusă în peste 40 de limbi. A primit peste 40 de premii și distincții naționale și internaționale.

Romanul Aceeași mare de Amos Oz este recomandat de Radio Romania Cultural.