• „Geniul acestui scriitor american excepţional stă în faptul că arată cum vieţi care par din cale-afară de ciudate pot să se asemene foarte mult cu ale noastre.” (New Statesman)

• John Williams este autorul capodoperei Stoner (Polirom, 2014, 2016). Revenit în atenţia publicului după aproape jumătate de secol, Stoner a devenit un fenomen editorial internaţional, traducerea în limba franceză fiind semnată de celebra scriitoare Anna Gavalda.

Nimic, doar noaptea, romanul de debut al lui John Williams, a apărut de curînd în colecţia „Biblioteca Polirom”, şi în ediţie digitală, traducere din limba engleză de Ariadna Ponta.

Nimic, doar noaptea este un tur de forţă narativ ce descrie curgerea febrilă a unei zile din viaţa unui tînăr. Arthur Maxley are douăzeci şi patru de ani, a renunţat la facultate, locuieşte într-o casă cu apartamente de închiriat dintr-un oraş american şi este întreţinut de tatăl său. Pare decuplat de la realitatea din jur şi, cu toate că uneori iese în lume, e un însingurat. Fără prieteni, fără apropiaţi, unicul său refugiu este alcoolul. Mintea îi e tulburată, trăieşte la limita dintre raţiune şi nebunie şi este bîntuit de o terifiantă dramă de familie din trecut, al cărei secret se dezvăluie treptat pe parcursul cărţii. O întîlnire cu tatăl său, de care s-a înstrăinat de ani buni, îi reînvie şi mai puternic amintirea tandră şi înceţoşată a mamei. În cele din urmă, o noapte de dans şi băutură într-un local select, unde o cunoaşte pe frumoasa Claire, determină o confruntare bruscă şi brutală cu propriile traume, ce precipită un deznodămînt pe care cititorul nu îl va uita curînd.

„John Williams a scris Nimic, doar noaptea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe cînd se recupera în spital după prăbuşirea avionului său, în urma căreia majoritatea celor din echipaj au murit. De aceea – cum e uşor de înţeles – cartea este extrem de tensionată şi de febrilă şi se focalizează pe sentimentul de vinovăţie al supravieţuitorului în faţa violenţei făţişe… Scriitorul etalează un interes acut faţă de momentele de revelaţie. În Nimic, doar noaptea, el ne prezintă un astfel de moment sub forma unei epifanii întunecate.” (The Kenyon Review)

Fragment

„Înjghebându-se la marginile conștiinței, o imagine a început să capete contur și conținut, așa cum o formațiune noroasă se adună și se contorsionează pe cerul senin ca să-ți amintească de o față familiară, pe care ai știut-o cândva și nu ai uitat-o niciodată.

Probabil că ațipise, pentru că gândul la fotografie l-a lovit dintr-odată, l-a simțit aproape ca pe o lovitură concretă, s-a ridicat din pat speriat și abia când a ajuns în mijlocul camerei, și-a dat seama că se mișcă.

Apoi și-a dat seama că, probabil, visase. Nu se mai gândise de luni de zile la fotografie. Reușise foarte bine să evite orice i-ar fi amintit de ea. Dar acum amintirile năvăleau peste el ca o viitură zăgăzuită prea multă vreme, acumulând astfel forță și viteză. Scrisoarea de la tatăl lui, ca o cheie gigantică, deschisese porțile barajului și acum el se trezise luat pe sus de revărsarea furioasă.

S-a împleticit până în baie. S-a stropit de mai multe ori pe față cu apă rece, gândindu-se că, poate, totemul familiar ar putea să alunge neplăcerea amintirilor pe jumătate visate.

Revenind în dormitor, a avut mare grijă să nu-și lase privirea să alunece spre comoda în al cărei sertar de jos știa că se află fotografia în învelitoarea ei de mătase, ferită privirii. Faptul că nu se uita spre comodă era un gest de ignorare conștientă, care s-a dovedit mult mai dificil decât își închipuise vreodată. Rămăsese în picioare, într-un colț al camerei, și avea senzația că piesa de mobilier crește și tot crește, amenințând să-l împingă afară pe ușă. Chiar și dacă ar fi parcurs toată lungimea camerei cu privirea ațintită la covor, tot ar fi prins cu coada ochiului forma dreptunghiulară a demonului de lemn.

A tras un fotoliu din mijlocul camerei și s-a așezat în el în fața ferestrei, dar tot degeaba, fiindcă dacă se uita suficient de mult la arbustul de afară, atunci arbustul începea să se mărească, să-și schimbe culoarea, și ajungea să devină, în formă și esență, chiar imaginea pe care încerca el să o evite. Și dacă închidea ochii ca să alunge scena amăgitoare, în întunericul astfel creat se strecurau mici urme de lumină diformă care se coagulau într-o masă, iar masa devenea formă conturată și atunci recunoștea, împotriva voinței lui, profilul comodei cu sertare.

Într-un final a oftat. S-a ridicat din fotoliu și, propulsat de înfrângere, a traversat camera. Ca într-un gest de evlavie în fața unui altar, a îngenuncheat pe podea și a deschis ultimul sertar. Dând la o parte teancurile de haine, a scotocit până ce a simțit cu mâna conturul tare și rotunjit al portretului învelit în mătase. L-a eliberat cu blândețe dintre obiectele din jur și l-a scos la lumină. A traversat camera poticnindu-se până s-a lovit cu genunchii de fotoliu. Șovăitor, de parcă s-ar fi temut de ce-ar putea descoperi, a desfăcut învelitoarea de mătase. Fotografia stătea cu fața în jos pe genunchii lui. A împăturit cu mare grijă eșarfa și a așezat-o pe măsuța de alături.”

Scriitorul american John Williams s-a născut în 1922 în Clarksville, Texas. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a înrolat în aviaţia Statelor Unite, petrecînd doi ani şi jumătate în Birmania şi India. La sfîrşitul războiului s-a înscris la Universitatea din Denver, pe care a absolvit-o în 1950. În 1955, după obţinerea titlului de doctor în literatură engleză la Universitatea din Missouri, a revenit la Denver ca asistent universitar şi, ulterior, profesor. A debutat în 1948, cu romanul Nothing But the Night, urmat de volumul de poeme The Broken Landscape (1949). În 1960 i-a apărut al doilea roman, Butcher’s Crossing, o frescă a vieţii din Kansasul anilor 1870. În 1963, graţie unei burse Rockefeller, a făcut o călătorie de documentare în Italia, ce a stat la baza romanului Augustus. În 1965 a publicat romanul Stoner (Polirom, 2014, 2016), povestea ficţională a vieţii unui profesor de la Universitatea din Missouri. Revenit în atenţia publicului după aproape jumătate de secol, Stoner a devenit un fenomen editorial internaţional, traducerea în limba franceză fiind semnată de celebra scriitoare Anna Gavalda. Romanul Augustus (1972; Polirom, 2017), care înfăţişează Roma din timpul împăratului Caius Octavius Augustus, a primit prestigiosul National Book Award for Fiction, alături de Chimera de John Barth. John Williams a murit în 1994, înainte de a termina cel de-al cincilea roman al său, The Sleep of Reason.