Tag Archives: eseu/poezie

Arsura din palmă

E  greu să-mi dau totuși seama în ce moment Zeitatea a devenit Tata. Și când au  devenit ei doi  pentru mine „Mama și Tata”,  o entitate învăluită în lumina aceea  firavă, strecurată prin fisura deschisă atunci, la citirea  insignifiantului fragment din Caietul unchiului.  De mult,

noaptea de vineri

îmbracă un concert rock curând haina s-a făcut multe locuri din care se desprind cărnurile din ele și aerul pleacă dar se cred trupuri și cad unele peste altele și asta e singura ușa la un metru de stradă prin gurile lipsă prin ochii la

File de jurnal

De evenimentul colindatului din copilărie îmi amintesc ca de un timp mitic. Nicio casă nu era ocolită, iar colinda avea să darul să aducă gazdelor vestea cea bună, Evanghelia lui Hristos. Asperitățile apărute în comunitate peste an, erau aplanate. Copilul vecinului sau rudei înfierate se

celălalt corp/ the corpse/ o noapte cu mama

celălalt corp în întuneric inima mea se făcea mică se ascundea și lovea cu putere în ceva în ceva dur și necunoscut nu obosea niciodată dar a fost o noapte în care inima mea a tăcut a stat liniștită așteptînd în acea noapte s-a întîmplat