Argumentul în jurul căruia s-a constituit echipa de la Stoicism Today, coordonată de doctorandul Patrick Ussher, are ca punct de plecare teza conform căreia stoicismul – acest curent filozofic antic – are încă posibile răspunsuri referitoare la ordonarea existenței și conferirea de sens pentru om de-a lungul veacurilor. Chiar – și titlul volumului supus discuției aduce o certitudine în plus – a omului actual, contemporan, situat la mii de ani de Zenon, Epictet, Marc Aureliu sau Seneca. Firește, cu condiția ca cel care ridică problema – acel om care se îndreaptă către acest mod de a gândi și de a trăi – să fie în măsură să accepte schimbările de paradigmă  legate de virtute, de binele comun sau de dreptate pe care stoicismul le propune prin natura sa.

Altfel spus, autorii acestei cărți – scriitori, avocați, istorici, psihoterapeuți, profesori – pledează, sub forma nu doar a discursurilor ci și prin puterea exemplului (adesea personal) pentru actualitatea, utilitatea ba chiar și asupra beneficiilor stoicismului. Dincolo de cadrul teoretic în care tezele stoice au fost generate, stoicismul a presupus în mod deosebit cultivarea unei atitudini, a unui mod de viață. Este ceea ce am putea numi o îndepărtare de cadrul rigid al abstractului și de o coborâre a curentului filozofic în lume, printre oameni. O aplicabilitate a sa. Este, după timp îndelungat, o reîntoarcere, o revalidare a sa într-un context concret, al situațiilor de viață.

Nu supunem discuției perspectiva motivațională a volumului – deși într-o lume din ce în ce mai pesimistă, consumeristă și adesea aflată într-un derapaj al reperelor – ideile de „bien-être” și de „viața ca întreg”, „de trăiește clipa” sau de „vibe” interior sunt adesea ancore de stabilitate intimă pentru foarte multe persoane aflate în dificultate. Firește că și această perspectivă, a upgradării calității vieții, se întrezărește discret. Însă, în același timp, nu s-a pus problema „adaptării” unui curent filozofic la nevoile actuale, ci mai degrabă o extragere a unor idei și o revalorificare a unor concepte care s-au diluat în societate de-a lungul timpului. Multe dintre ideile stoice sunt preluate de către psihoterapia de azi, iar exemplele pe care le propun contributorii acestui volum argumentează cu studii științifice eficiența reală a acestora în cadrul unor terapii. În fond – afirmă John Sellars, unul dintre contributori – „singurul lucru care este cu adevărat bun este o stare sufletească desăvârșită, care este identificată cu virtutea și rațiunea. Acesta este singurul lucru care ne poate garanta fericirea. Cele externe precum banii, succesul, faima și altele asemănătoare lor, nu ne pot aduce vreodată fericirea. Deși asemenea elemente nu au nimic rău, iar ele au valoare și pot fi parte dintr-o viață bună, adesea urmărirea unor astfel de obiective lezează de fapt unicul lucru care ne poate asigura fericirea: o stare sufletească desăvârșită și rațională.”

Exemplele/poveștile de viață cuprinse în conținutul acestui volum sunt impresionante, iar perspectivele dinspre care vin sunt net diferite (vorbim despre medici, avocați, părinți, persoane deprimate, oameni care au supraviețuit unor accidente sau traume cumplite, persoane care și-au depășit limitele sfidând prejudecățile sau conveniențele sociale, persoane aflate în detenție sau care au trăit experiența lagărelor). Cu toate acestea, ceva din noblețea spiritului stoic, din virtuțile sale pare să străbată toate aceste confesiuni. Tonul relatărilor nu se erijează însă în lecție, în etică sau în accente moralizatoare sau coercitive. Este pur și simplu înfățișarea unor noi perspective, din care reiese avantajul de a arunca un ochi către vechi concepte, menite să adauge un plus de mulțumire sufletească.  „Stoicismul ține mai mult de acțiunile tale și de felul în care trăiești. Nu este o religie la care să convertești lumea”, dezvăluie Sam Sullivan, fost primar al orașului Vancouver din Canada.  Pamela Daw, afirmă la rândul său: „Ne umplem zilele încercând să facem atâtea lucruri care nu au valoare intrinsecă în contextul mai larg al vieților noastre. Oare câți dintre noi nu se îmbolnăvesc pentru că nu au timp pentru îndeletniciri mai sănătoase? (…) Să trăim clipa prezentă fără regret pentru trecut și fără teamă de viitor. Să ducem o existență înfloritoare, plină de bucurie și statornicie.”

Abordarea pluridisciplinară a conceptului este completată de studii referitoare la budism și stoicism, iar un foarte interesant material arată cum terapia cognitiv-comportamentală, împreună cu stoicismul, poate fi de ajutor în recăpătarea unei bune sănătăți mintale.Impresionantă în volum este încercarea protagoniștilor de a transforma discursul filozofic (la origine abstract și pur teoretic) într-un mod de viață, aplicând ideile unor situații reale din viața protagoniștilor. Așadar, avem în față un volum incitant, surprinzător prin ineditul temelor alese, scris lejer, departe de limbajul tehnic filosofic, o care, cu siguranță, dincolo de livresc care are capacitatea de a deveni un punct de schimbare al vieții.

„Gândește-te că nu peste mult timp nu vei mai fi decât nimeni de nicăieri, că nu va mai exista nici unul dintre lucrurile pe care le vezi acum, nici vreunul dintre oamenii care trăiesc acum. Fiindcă orice lucru este făcut prin natura sa să se transforme, să-și schimbe starea și să dispară pentru ca altele să poată să-i urmeze.” (Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuși, Cartea a XII-a)

„Stoicismul azi. Fragmente alese I”, Ediție coordonată de Patrick Ussher, traducere din limba engleză de George Tudorie, Editura Seneca Lucius Annaeus, 2020, 271p.