Mașinăria Rock’n’roll, o ficțiune de ieri despre viitorul de astăzi

Să îmi eliberez dorințele sau să mă eliberez de dorințe? O problemă clasică a filosofiei, foarte clar formulată într-o dezbatere între Callicles și Socrate. Pe la anul 400 î.Hr.

Primul susține că fericirea se obține ca o consecință a împlinirii oricărei dorințe. Orice barieră, morală sau socială, este artificială, pentru că se opune legii naturii. Libertatea este pentru cei puternici și puțini, dar societatea celor mulți și slabi le inventează piedici. Mă eliberez de morală, rup lanțurile sociale, pot deveni fericit.

Socrate spune că, dimpotrivă, trebuie să mă eliberez din sclavia propriilor dorințe. Sunt liber doar dacă urmez o morală, luminată de rațiune. Dacă îmi urmez simțurile, nu voi găsi decât nefericirea de a nu le putea satisface pe toate. Ca și cum aș umple cu apă un vas găurit. Pedeapsa Danaidelor. Deșertăciune care duce la depresie, am spune cu vorbele de astăzi.

Prima opinie reprezintă o formă radicală de hedonism, reluată de-a lungul timpului, de Nietzsche printre alții, și devenită un mod de viață al generație flower power. Depășirea tuturor convențiilor, trăirea la maxim a tuturor senzațiilor. De aici apelul frecvent la droguri. Pentru a depăși ultima limită, cea a propriului corp. Mulți s-au “prăjit” foarte de tineri, încercând astfel să zboare.

Socrate este considerat un precursor al creștinismului. Orice morală religioasă, de altfel, privește simțurile cu suspiciune. Virtutea se practică prin domolirea și stăpânirea lor.

Tehnologia pare să țină cu prima tabără. Ne putem depăși, din ce în ce mai mult, limitele propriului corp. Putem trăi mai mult și mai intens. Dar ne construim astfel, în mod liber, o identitate cu ajutorul mașinilor, sau devenim sclavii lor și ne construiesc ele o identitate falsă ?

Dacă scopul vieții este fericirea, iar aceasta se obține printr-o suma cât mai mare de plăceri, ne-am branșa la o mașină care ne oferă asta ? Ne-ar mai trebui vreo moderație?

Este întrebarea unei cărți SF foarte interesante, Mașinăria Rock’n’roll, scrisă de Normand Spinrad în 1984. Inteligența artificială ne va pune din ce în ce mai des în fața acestei întrebări. Deja interacțiunea om-mașină pe care o descrie este posibilă astăzi.

O ficțiune de ieri despre viitorul de astăzi. Care reia o problema filosofică veche de când lumea. O lectură foarte plăcută, romanul lui Spinrad este alert și aerisit. Dar societatea pe care o imaginează tot nu a găsit o definiție unanimă a fericirii.

Voi cu cine ați vota, cu Callicles sau cu Socrate?


Ciprian Apetrei este profesor de filosofie și jurnalist, stabilit în Franța. Ca orice ploieștean, este pasionat de politică. Colaborează cu mai multe publicații din România. Fondator al platformelor independente de jurnalism Marginalia și RoZoom Press. Este autorul volumului de povestiri L’Homme à sa fenêtre. Iubitor de fotografie.