Editura Polirom vă oferă un fragment din volumul ghid de supraviețuire în pandemie. 500 de sfaturi de la adolescenţi pentru adolescenţi şi părinţi, de Mihai Copăceanu, recent publicat în colecția Hexagon Practic, cuvînt-înainte de acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, prefaţă de prof. univ. dr. Daniel David.

Bazată pe un studiu ce a inclus peste 1.200 de tineri, cartea de față arată în ce măsură pandemia le-a afectat educația, echilibrul psihoemoțional, relațiile cu familia, alimentația și utilizarea internetului, comportamentele de risc precum consumul de alcool și fumatul. Dar, mai ales, oferă sugestii și idei ale unor adolescenți privind adaptarea la noua realitate, sfaturi ale medicilor și recomandări de asistență și consiliere psihologică gratuită. Un sprijin necesar într-o lume confruntată cu schimbări rapide și bulversante.

„Această carte le oferă tinerilor idei, experiențe și exemple ale modului în care ceilalți reușesc să rămînă conectați și să se îngrijească de sănătatea lor mintală și fizică. Autorul reunește experiența clinică, cercetarea și bunul-simț față de semeni pentru a oferi o resursă utilă în vremurile pe care le trăim.” (Adam R. Winstock)

„Tinerii trebuie să înțeleagă că această boală există, că această boală este periculoasă, că acest virus are o virulență crescută.” (Nelu Tătaru)

„Mă bucură demersul psihologului Mihai Copăceanu, deoarece este unul adaptat condițiilor de pandemie. Astfel, acesta vine rapid și inovativ cu un set de date care susțin concluzii preliminare și ipoteze interesante.” (Daniel David)

Fragment

Recomandări pentru părinţi în pandemie

1. Caută un psiholog online.

În primul rând, să ştii că nu eşti singur! Milioane de oameni din lumea aceasta au aceleaşi frici ca şi tine. E normal să nu te simţi bine. E normal să ai mult timp o emoţie negativă. Dar fii conştient că emoţiile trec, iar pandemia va trece şi ea.

Dacă totuşi e grav şi persistent ceea ce simţi, dacă îţi afectează activităţile zilnice şi calitatea somnului, dacă plângi cu uşurinţă şi ajungi să spui „nu sunt bun de nimic, nu mai am niciun pic de energie, nici chef să fac lucruri, nici poftă de mâncare, nu mai rezist, sunt trist tot timpul, mă supăr din orice, mi‑e foarte teamă”, atunci caută un psiholog. Nu e de glumit. O asemenea stare nu trece de la sine. Există numeroşi psihologi şi psihoterapeuţi care oferă servicii de consiliere psihologică prin telefon sau prin intermediul unor platforme precum Zoom, Microsoft Teams, Skype etc. Pot fi psihologi şi psihoterapeuţi din acelaşi oraş cu tine sau din oricare alt oraş din România (sau din afara ţării). Aceştia pot fi contactaţi cu uşurinţă şi poţi avea încredere în eficienţa lor, pentru că oferă consiliere psihologică online de ani buni. În perioada pandemiei au beneficiat de consiliere psihologică online persoane care fie erau internate în spital, fie lucrau în spital sau persoane care nu au ieşit din casă, atât români din ţară, cât şi din afara ţării.

Dacă starea ta nu e foarte gravă, găseşte pe cineva cu care poţi vorbi despre cum te simţi, cineva drag din familie sau un prieten ori un coleg apropiat.

2. Dormi.

Pur şi simplu, încearcă să dormi. Somnul este foarte necesar pentru recuperarea după efort fizic sau psihic, dar, deseori, îi neglijăm beneficiile. Seara, în loc să mergem la culcare, pierdem adesea ore în faţa televizorului, a laptopului, pe tabletă sau pe telefon. Aparent, aceste activităţi ne oferă o stare de relaxare, dar în final vom fi de fapt şi mai obosiţi. […]

3. Păstrează‑ţi gândirea pozitivă.

E greu să gândim pozitiv atunci când nu reuşim sub nicio formă să ne înţelegem cu copiii noştri. E greu să facem asta când parcă nimic nu ne merge bine, dar nu e imposibil. Dacă afirmăm că e greu, ne va fi greu. Ne supărăm când copiii nu ne ascultă, dar ar trebui să ştim că este important mai ales cum le spunem ce dorim de la ei.

4. Şi dacă totuşi mă enervez, ce să fac?

Ne iubim copiii, dar stresul cauzat de pandemia COVID‑19 şi de lipsa banilor poate provoca numeroase situaţii conflictuale. Putem învăţa însă cum să ne menţinem controlul şi cum să ne gestionăm furia, astfel încât să nu le facem rău altora. Neuroştiinţele au demonstrat că, dacă îţi controlezi furia sau faci ceva pozitiv, acest lucru are impact asupra dezvoltării creierului copilului, în timp ce violenţa verbală şi violenţa fizică au impact negativ.

Mihai Copăceanu este psiholog, doctor în medicină, lector universitar asociat la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Universitatea din Bologna, la Colegiul Balliol (Universitatea Oxford) şi la Universitatea din Londra. A absolvit un program masteral în adicţii la Institutul de Psihiatrie din cadrul King’s College din Londra. A realizat o cercetare doctorală avînd ca temă starea de sănătate şi consumul de substanţe psihoactive în rîndul tinerilor, sub coordonarea academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici, în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, reuşind, în final, să analizeze răspunsurile a peste 10.000 de tineri şi 1.230 de părinţi din toate judeţele ţării. Preocupat de proiecte pentru regîndirea României, scrie constant pe blogurile Adevărul şi colaborează cu presa scrisă, posturi de televiziune şi de radio pe teme de educaţie, psihologie şi cultură. A mai publicat: Freud sau religia. Totem. Iluzie. Critică (Editura Agnos, 2008), Ortodoxie la Oxford. Te-am găsit, Doamne! Mărturiile a 12 englezi convertiţi la Ortodoxie (Editura Deisis, 2010), Dependenţa sexuală (Editura Medicală, 2018), Drogurile. O carte obligatorie (Editura Eikon, 2018) şi Sex, alcool, marijuana şi depresie în rîndul tinerilor din România. Studiu naţional cu participarea a peste 10.000 de tineri şi 1.200 de părinţi (Editura Universitară, 2020).