Editura Polirom vă prezintă un fragment din volumul Corpul. Ghid pentru cei care îl locuiesc de Bill Bryson, publicat recent în colecţia Hexagon, traducere de Andreea Rosemarie Lutic.

Bestseller New York Times/ Bestseller Sunday Times

Ne petrecem întreaga viaţă în corpul nostru, dar ştim foarte puţine despre acesta. Bill Bryson ne invită într-o călătorie uluitoare prin organism, dezvăluindu-ne cum funcţionează, remarcabila sa capacitate de a se vindeca, precum şi ce anume poate merge prost uneori. Dar, pentru el, a scrie despre corpul uman înseamnă şi a ne împărtăşi poveştile celor care au schimbat istoria medicinei, fie ei doctori geniali sau oameni de ştiinţă nebuni, bolnavi celebri sau pacienţi necunoscuţi. O continuare fascinantă a cărţii Despre toate, pe scurt, care ne arată ce alcătuire unică de mecanisme extraordinare este corpul şi că sîntem mult mai complecşi decît am bănuit vreodată.

„Bill Bryson scrie mai bine, este mai amuzant şi stăpîneşte subiectul mai profund decît oricine altcineva. O carte spumoasă, provocatoare şi distractivă.” (The Wall Street Journal)

„O carte extraordinară, care îşi propune să facă pentru corpul uman ceea ce Despre toate, pe scurt a făcut pentru ştiinţă. Reţeta supremă pentru viaţă.” (The Guardian)

Din cuprins: Cum să construieşti o fiinţă umană • Exteriorul: pielea şi părul • Creierul • Inima şi sîngele • Departamentul de chimie • În sala de disecţie: scheletul • Sistemul imunitar • Hrana cea de toate zilele • Somnul • Cînd lucrurile merg prost: bolile • Cînd lucrurile merg foarte prost: cancerul • Sfîrşitul

Fragment

Bolile infecţioase sînt ciudate. Unele apar ici şi colo, precum boala Akureyri, lovind aparent la întîmplare, apoi se liniştesc pentru o vreme, după care apar în altă parte. Altele avansează de‑a lungul unui teritoriu asemenea unei armate cuceritoare. Virusul West Nile a apărut la New York în 1999 şi, în decurs de patru ani, cucerise întreaga Americă. Unele boli fac ravagii, iar apoi se retrag în tăcere, uneori pentru cîţiva ani, alteori pentru totdeauna. Între 1485 şi 1551, Marea Britanie a fost devastată în mod repetat de o maladie îngrozitoare, numită boala engleză a transpiraţiei sau sudoarea engleză, care a ucis mii de persoane, apoi a încetat brusc şi n‑a mai reapărut acolo. Două sute de ani mai tîrziu, o boală foarte asemănătoare a apărut în Franţa, unde a fost numită transpiraţie picardiană, apoi a dispărut şi ea. N‑avem idee unde şi cum a apărut, de ce a dispărut sau unde ar putea fi acum.

Aceste epidemii ciudate, mai ales cele de mică amploare, sînt mai frecvente decît vă închipuiţi. Anual, în Statele Unite, circa şase persoane, mai ales din nordul statului Minnesota, contractează virusul Powassan. Unele victime au doar simptome asemănătoare unei gripe uşoare, dar altele rămîn cu leziuni neurologice permanente. Cam 10% dintre ele mor. Boala nu are tratament. În iarna 2015‑2016, 54 de persoane din 12 comitate diferite ale statului Wisconsin au contractat o infecţie bacteriană puţin cunoscută, numită Elizabethkingia. Dintre victime, 15 şi‑au pierdut viaţa. Elizabethkingia este un microb obişnuit din sol, care doar rareori infectează oamenii. Nu se ştie de ce a devenit dintr‑odată atît de agresiv într‑o mare parte a statului Wisconsin, iar apoi s‑a potolit. Tularemia, o boală infecţioasă transmisă de căpuşe, ucide anual, în America, în jur de 150 de persoane, dar cu o variabilitate inexplicabilă. Timp de 11 ani, între 2006 şi 2016, a ucis 232 de persoane din Arkansas şi una singură din Alabama, statul vecin, în pofida asemănărilor importante dintre cele două state în ceea ce priveşte clima, solul şi populaţiile de căpuşe. Iar lista poate continua la nesfîrşit.

Poate cel mai dificil de explicat a fost boala cauzată de virusul Bourbon, numit astfel după comitatul din Kansas unde a apărut prima oară, în 2014. În primăvara acelui an, John Seested, un bărbat sănătos, de vîrstă mijlocie din Fort Scott, aflat la circa 150 de kilometri sud de Kansas City, lucra pe proprietatea sa cînd şi‑a dat seama că fusese muşcat de o căpuşă. După o vreme, a început să aibă febră şi dureri. Întrucît simptomele nu s‑au ameliorat, a fost internat la un spital din zonă şi i s‑a administrat doxiciclină, un medicament contra infecţiilor cauzate de muşcăturile de căpuşe, dar fără nici un efect. În cîteva zile, starea lui Seested s‑a agravat în mod constant, apoi organele au început să‑i cedeze, iar în a unsprezecea zi a murit.

Virusul Bourbon, cum a devenit cunoscut, reprezenta o clasă complet nouă de virusuri. Provenea dintr‑un grup numit togotovirusuri, răspîndite în unele regiuni din Africa, Asia şi estul Europei, dar în acest caz era vorba despre o tulpină cu totul nouă. Rămîne un mister de ce a apărut subit chiar în centrul Statelor Unite. Nimeni altcineva din Fort Scott sau din alte zone ale Kansasului nu s‑a îmbolnăvit, dar, după un an, un bărbat aflat tocmai în Oklahoma, la 400 de kilometri distanţă, a contractat boala. De atunci au fost raportate cel puţin alte cinci cazuri. În mod curios, Centrul pentru Controlul Bolilor este foarte reticent în privinţa cifrelor. Nu spune decît că „în iunie 2018 a fost identificat un număr limitat de boli cauzate de virusul Bourbon în Midwest şi în sudul Statelor Unite” – o exprimare cam ciudată, avînd în vedere că, în mod evident, nu există o limită a numărului de infecţii pe care le poate cauza o boală. Cazul cel mai recent confirmat, la momentul scrierii acestei cărţi, a fost cel al unei femei în vîrstă de 58 de ani care a fost muşcată de o căpuşă în timp ce lucra în Meramec State Park, în estul statului Missouri, şi a murit la scurt timp după aceea.

E posibil ca toate aceste afecţiuni misterioase să infecteze mult mai multe persoane, însă nu suficient de grav pentru a atrage atenţia. „Dacă medicii nu efectuează teste de laborator specifice infecţiei respective, aceasta va rămîne nedetectată”, i‑a spus un cercetător de la Centrul pentru Controlul Bolilor unui reporter de la National Public Radio în 2015, cu referire la virusul Heartland, un alt agent patogen misterios. (Da, există o sumedenie de asemenea microorganisme.) Pînă la sfîrşitul anului 2018, virusul Heartland infectase aproximativ 20 de persoane şi ucisese nu se ştie cîte, întrucît apăruse prima dată lîngă St. Joseph, statul Missouri, în 2009. Dar, pînă în prezent, singura certitudine este că aceste boli infectează doar un număr foarte mic de ghinionişti, aflaţi la mare distanţă unii de alţii, fără legături cunoscute între ei.

Bill Bryson, născut în SUA, a lucrat ca jurnalist şi a fost rector al Universităţii Durham din Marea Britanie. La Editura Polirom, de acelaşi autor au mai apărut Acasă. O istorie a vieţii private (2012, 2017), De cealaltă parte a lumii. Călătorind prin Australia (2014), O plimbare în pădure. Redescoperind America pe cărările Munţilor Apalaşi (2015), Călătorii prin Europa (2015), Despre toate, pe scurt. De la Big Bang la ADN (2015), 1927. O vară care a schimbat lumea (2016), Însemnări de pe o insulă mică. O călătorie prin Marea Britanie (2017), Drumul către Little Dribbling. Noi însemnări de pe o insulă mică (2018), Însemnări dintr‑o ţară mare. Visul american văzut de aproape (2018) şi Continentul uitat. America micilor oraşe (2019).